Doar un singur fum

Străzile erau pline de oameni ce se grăbeau să ajungă în diferite locuri. Asfaltul fremăta sub tălpile acelea grăbite.
Mergeam fără să-mi pese de nimic, bucurosă însă că timpul în care trebuia să fiu mereu undeva se sfârșise și puteam să fiu liberă.
”Ce ciudat arată. Sigur nu este de aici.” am auzit gândurile unui cerșetor. Știam sigur că se referă la mine, așa că am intrat într-o cafenea pentru a nu-i atrage atenția din nou și a-l face să-și dea seama de adevărata mea natură.
Când am intrat în cafenea am fost complet șocată. Copii bretonați stăteau tolăniți pe fotolile prăfuite ce le fuseseră puse la dispoziție. Ochii lor roșii mă înfiorau. Păreau atât de liniștiți, lipsiți de toate grijile pământești. Se vedea că erau în lumea lor.
Am încercat să iau un loc dar am observat că toate mesele erau rupte, iar scaunele, aveai noroc dacă găseai unul cu trei picioare. M-am mai uitat puțin în jur, iar apoi, un chelner ce mă privea indignat mi-a făcut semn să urc pe scări. Sus totul arăta diferit. Mesele erau curate, iar scaunele erau întregi, în unele locuri fiind înlocuite chiar de canapele.
M-am așezat la o masă lângă un geam, și pentru a nu părea suspectă mi-am comandat un capuccino.

Ma plimbam pe strazi in cautarea unui local despre care auzisesi o gramada. M'am pierdut de vreo 2 ori pana am gasit localul dar pana la urma am reusit. Am intrat acolo si am zambit cand am vazut ce fel arata:mese rupte, scaune deteriorate, drogati peste tot si ceva curve p'aici pe colo. Desi vroiam sa raman n'aveam chef sa intru in belele de la prima mea vizita asa ca am urcat la etaj. Imediat un par roscat mi'a furat privirea si am realizat ca era Zoya. M'am dus si m'am asezat langa ea.
-Hei!Ce faci p'aici?

- Ma ascund. Dar tu? l-am întrebat pe brunet uitându-mă absent pe geam

-Vroiam sa vad ce fel e pe aici!Dar de ce sau cine te ascunzi?

- De ochii unor muritori care au aflat la ce servește creierul și acum sunt nerăbdători să-l folosească. Oricum, cred că ar trebui să-ți comanzi ceva pentru a nu ieși în evidență.

Am inceput sa rad.
-Si daca ies in evidenta care'i problema?Oricum pe aici sunt multi vampiri.

- Câteodată este mai bine să pervi decât să tratezi. Nu toți muritorii sunt proști(doar marea majoritate).

Am zambit.
-Bine!Bine!Am sa comanda o ciocolata calda!am zis apoi am chemat chelnerul si mi'am comandat bautura.

- Vezi, nu te simti mai bine ca ai facut ce trebuie?

-Nu ma simt mai bine pentru ca nu am facut ce trebuia!Dar oricum, nu prea am chef de belele acum.am zambit.

L-am privit puțin ciudat căci eu eram înnebunită să fac ce trebuie, iar deobicei dacă o regulă îmi conevenea devenea literă de lege, iar dacă nu, pur și simplu încercam să maschez faptul că o încalc.
- Nu vei fi niciodată un vampir adevărat dacă nu urmezi principalele regului, printre care și aceea de a nu dezvălui adevărata ta natură.

-Tu crezi ca adevaratii vampiri trebuie sa respecte reguli?Noi sunte diferiti prin definitie!O data ce ne'am nascut am incalcat orice lege, mai ales ca statul vrea sa omoare toti vampirii dar din pacate nu ne gasesc. Este o regula ca orice copil vampir sa fie omorat!Deci atunci cand ne nastem deja am incalcat una!Pentru mine un adevart vampir face ce vrea, cand vrea si unde vrea!Nu traieste dupa nicio regula!

- Politica ta este o utopie. Nu există civilizație fără regului. Și oricum, dacă ar afla ce ești te-ar distruge imediat.

-Crezi ca ar putea?am inceput sa rad. Nu sunt un vampir obisnuit ca tine!

- Încă nu mi-ai cunoscut adevărata putere. Ai putea fi uimit, am spus zâmbind larg

-Cum spui tu!Sa stii ca la puteri is greu de impresionat!

- Atunci înseamnă că te-am subestimat și s-ar putea ca în ciuda firii tale bezmetice să ai niște puteri nebănuite. Dar nu-ți fă griji, căci n-am să mă las nici eu mai prejos.

-Bine faci!Ca nu imi place sa castig fara lupta!am zambit.

- Cine a spus că vei câștiga?

-Mereu castig draguta!Dar imi place sa ma lupt pentru ca pot bate pe altii!

- Draguță, cred că vei fi tare deazamăgit când te voi bate.
Ideea unei competiții mă incita foarte tare. Vroiam să-i arăt puștiului cu gura mare ce înseamnă adevărata putere.

-Scuze draguta dar nu se poate!am zambit.Ori castig ori e egalitate!Niciodata nu pierd!

- Te vei obișnui repede, nu-ți fă griji. Și să pierzi este o artă.

-Draga nu voi pierde asa ca obisnuiestete cu ideea!

- Ști ce? În loc să ne certăm ca chiorii mai bine ne liniștim și vorbim despre altceva. Este pur și simplu stupid să ne certăm pentru ceva ce nu s-a întâmplat vreodată. Dar oricum, sunt sigură că nu eu sunt cea care va plânge la sfărșit.
Și ca să schimbăm subiectul, care este cartea ta preferată?