Camera de la capătul coridorului

Eram în picioarele goale și așteptam ca noapte să vină pentru a putea vâna. Eram atât de însetată încât nici nu puteam gândi limpede, lucru foarte rar întâlnit la mine.
Mi-am băgat unghia in carnea moartă de pe mâna dreapta, lăsând șiroaie de sânge să-mi păteze rochița albă. M-am uitat puțin la tăietura pe care o lăsase unghia mea și am început să-mi ling singură sângele. Desigur, acesta era doar un mod de a mă amăgi.
Când am terminat de lins rana s-a închis, de parcă nici n-ar fi existat.
Supărată de putere corpului meu de a se regenera instant m-am trântit pe pat, așteptând...